Ei bine, nu e SF şi nici o gogomănie ideea că o maşină electrică ar putea parcurge 3.000 km cu ”un plin”. Însă trebuie înţeles că e doar teorie. Deoarece, în practică, ar trebui să ne mulţumim cu ”doar” 1.600-1.800 km. Cum? Nu cumva e o greşeală, un zero în plus?
Companiile Phinergy şi Alcoa au un parteneriat prin care studiază un nou tip de baterie, bazată pe principiul de funcţionare metal-aer. Explicat metaforic prin diferenţa dintre scafandru şi peşte: scafandrul are nevoie de un tub de oxigen când stă sub apă (deci un recipient suplimentar), în timp ce peştele foloseşte chiar oxigenul din apă.
Noua baterie foloseşte un anod din aluminiu, în timp ce rolul catodului e luat chiar de oxigenul din aer. Reacţia chimică pentru producerea curentului electric e asigurată de apă, care transformă aluminiul în alumină (cam cum se întâmplă cu procesul de ruginire al fierului), iar un electrolit special conceput permite continuarea cât mai mult timp posibil a acestui proces.
Unul dintre inconveniente ţine de ”consumarea” bateriei – după ce procesul s-a încheiat, bateria nu poate fi încărcată pur şi simplu de la reţeaua de curent electric (aşa cum se întâmplă cu bateriile litiu-ion), ci trebuie înlocuită. Un dezavantaj major pentru avocaţii motoarelor cu ardere internă, dar unul extrem de mic în opinia inventatorilor.
Practic, acestă baterie oferă o eficienţă foarte mare: teoretic, o baterie aluminiu-aer cu masa de 100 kg poate asigura o autonomie maximă de 3.000 km, în timp ce o baterie litiu-ion cântăreşte de 5 ori mai mult pentru a asigura o autonomie de 10 ori mai scăzută (exemplu bateria de pe Tesla Model S).
Prin urmare, în acest moment bateria aluminiu-aer poate avea rol de ”range-extender”, fiind gândită mai mult pentru rarele situaţii în care utilizatorul are nevoie să parcurgă distanţe mari. Creatorii sugerează că se poate gândi un sistem foarte avantajos de închiriere a acestei baterii, care are şanse să-i convingă pe mulţi clienţi să aleagă maşina electrică.
În altă ordine de idei, dat fiind că rulajul mediu zilnic al unui utilizator obişnuit de maşină electrică este de circa 50 km, folosirea unei astfel de baterii suplimentare aluminiu-aer ar necesita înlocuirea sa doar o dată pe an! În condiţiile în care şoferul nu ar mai avea grija autonomiei dacă apare necesitatea unui drum mai lung.
Cele două companii sunt acum în tratative cu guvernul canadian pentru demarare unui program pilot, pentru a vedea care sunt avantajele şi dezavantajele soluţiei lor în viaţa reală. Suntem siguri că, dată fiind evoluţia galopantă a tehnologiei, rezultatele vor fi pozitive, iar peste foarte puţini ani termenul ”range anxiety” (care le ameninţă multora ”libertatea” de a conduce) nu se va mai aplica maşinilor electrice.